Atractii turistice in Bihor

Catalogul firmelor din zona Stana de Vale Bihor

Cazare in Bihor

Harta Stana de Vale Bihor

Harti si descrieri trasee turistice din Stana de Vale Bihor

Pesteri din Bihor

Ski pe zapada in Stana de Vale Bihor

Trasee turistice din Bihor

Turism in Bihor


promovare
www.stana-de-vale.bihor.ro


www.groupromo.ro

groupromo publicitate groupromo publicitate promovare oradea bihor romania


Meteo


Convertor valutar


www.stana-de-vale.bihor.ro , stana de vale , cazare , ski , beius , bihor , izvorul minunilor , cascada , baiului , bohodei , iadolina , moara dracului , saritoarea iedutului , valea iadului , varful , vf , bohodei , buteasa , cornu muntelui , piatra

www.stana-de-vale.bihor.ro , stana de vale , cazare , ski , beius , bihor , izvorul minunilor , cascada , baiului , bohodei , iadolina , moara dracului , saritoarea iedutului , valea iadului , varful , vf , bohodei , buteasa , cornu muntelui , piatra tisei , poieni , muntele , crucii , baiului
www.stana-de-vale.bihor.ro , stana de vale , cazare , ski , beius , bihor , izvorul minunilor , cascada , baiului , bohodei , iadolina , moara dracului , saritoarea iedutului , valea iadului , varful , vf , bohodei , buteasa , cornu muntelui , piatra tisei , poieni , muntele , crucii , baiului
www.stana-de-vale.bihor.ro , stana de vale , cazare , ski , beius , bihor , izvorul minunilor , cascada , baiului , bohodei , iadolina , moara dracului , saritoarea iedutului , valea iadului , varful , vf , bohodei , buteasa , cornu muntelui , piatra tisei , poieni , muntele , crucii , baiului
www.stana-de-vale.bihor.ro , stana de vale , cazare , ski , beius , bihor , izvorul minunilor , cascada , baiului , bohodei , iadolina , moara dracului , saritoarea iedutului , valea iadului , varful , vf , bohodei , buteasa , cornu muntelui , piatra tisei , poieni , muntele , crucii , baiului
www.stana-de-vale.bihor.ro , stana de vale , cazare , ski , beius , bihor , izvorul minunilor , cascada , baiului , bohodei , iadolina , moara dracului , saritoarea iedutului , valea iadului , varful , vf , bohodei , buteasa , cornu muntelui , piatra tisei , poieni , muntele , crucii , baiului
www.stana-de-vale.bihor.ro , stana de vale , cazare , ski , beius , bihor , izvorul minunilor , cascada , baiului , bohodei , iadolina , moara dracului , saritoarea iedutului , valea iadului , varful , vf , bohodei , buteasa , cornu muntelui , piatra tisei , poieni , muntele , crucii , baiului
www.stana-de-vale.bihor.ro , stana de vale , cazare , ski , beius , bihor , izvorul minunilor , cascada , baiului , bohodei , iadolina , moara dracului , saritoarea iedutului , valea iadului , varful , vf , bohodei , buteasa , cornu muntelui , piatra tisei , poieni , muntele , crucii , baiului



TRASEE TURISTICE ÎN ZONA STÂNA DE VALE

TRASEE TURISTICE ÎN ZONA STÂNA DE

STÂNA DE VALE – ŞAUA CUMPĂNĂŢELU (1640 m) – POIANA VĂRĂŞOAIA – CABANA PADIŞ (1280 m).
Marcaj bandă roşie, distanţa 20 km, urcuşuri 640 m. Urmărim drumul ce se desprinde la dreapta de la staţia meteo din Stâna de Vale (lângă hotel Iadolina). În linii generale poteca urmează culmea urcând continuu, până ieşim la golul alpin. Mergem pe lângă vârful Poieni, apoi pe lângă un izvor unde se deschide o panoramă frumoasă spre valea Aleu la dreapta, iar în faţă spre vârful Bohodei. De la izvor se coboară până în şaua Bohodei (1469 m), de unde se desprinde traseul (triunghi albastru) spre Săritoarea Bohodei şi ( cruce galbenă) spre creasta Custurii. Drumul continuă prin stânga culmii, ocolind vârful Bohodei ieşind într-o şa largă situată între Bohodei şi vârful Fântâna Rece, de unde la dreapta, o potecă marcată cu bandă albastră coboară abrupt spre Boga. Apoi drumul larg ocoleşte vârful Fântâna Rece, trece pe lângă un izvor şi se continuă lin până în şaua Cumpănăţelu (1640 m), lăsând în urmă bazinul Drăganului. În faţă, spre stânga, vederea cuprinde largul bazin al văii Someşului Cald, la dreapta sălbaticele văi cu pante abrupte ce coboară la Boga, iar în faţă, spre sud, se desfăşoară platoul carstic Padiş străjuit la orizont de vârful Ţapu şi creasta muntelui Biharea. Din şa se poate continua la stânga spre Cabana Vlădeasa (pe bandă albastră), spre peştera Onceasa (pe cruce roşie) şi spre peştera Alun (pe cruce albastră). În continuare coborâm, trecem pe lângă poteca ce se desprinde în stânga spre Someşul Cald (punct roşu), apoi întâlnim poteca cu bandă galbenă, ce vine din Stâna de Vale pe la Piatra Tâlharului şi poiana Onceasa, ca în final să ajungem într-o poiană largă – Vărăşoaia (în dreapta, la baza unor pereţi de calcar, firele de apă se pierd într-un ponor). Drumul traversează poiana întâlnind în stânga unul din capetele circuitului Someşului Cald, urcă într-o şa şi iese într-o poiană întinsă ciuruită de doline, una din ele având un ochi de apă (Tăul Vărăşoaia). Poteca ce o ia spre sud, urcă într-o şa unde se află peştera Padiş, de aici coborând spre stânga se ajunge la cantonul Padiş, de unde punctul roşu ne duce la peştera Şura Boghii, iar banda roşie la Groapa Ruginoasă.
Pentru a ajunge însă la Padiş, de la lac mergem spre stânga, până ieşim la drumul forestier ce vine de la Boga. Padiş reprezintă cel mai important nod turistic al munţilor Apuseni datorită reliefului carstic ce a favorizat apariţia nenumăratelor peşteri, doline, uvale, avene, izbucuri şi ponoare. Poiana Padiş este situată la altitudinea de 1200-1280 de metri.
STÂNA DE VALE – BOGA
Distanţa 16 km, durata 5-6 h, urcuşuri însumate 795 m, marcaj bandă
albastră. Traseu comun cu banda roşie până la şaua dintre Bohodei şi vârful Fântâna Rece. Localitatea turistică Boga este situată la altitudinea de 550 m fiind străjuită de stânci proeminente care se înalţă până la 1652 m formând o adevărată cetate.
La intrarea în Boga se găseşte cabana Boga, iar în aval de aceasta cabana Piatra Bulzului. În împrejurimi se pot vizita Cheile Văii Boga (cascada Boga, Oşelul, izbucul Boga), valea Rea cu sectoare de chei şi mici cascade, cheile văii Bulbuci şi valea Plaiului.
STÂNA DE VALE – PIETROASA
Distanţa 20 km, durata 6 ore, urcuşuri 610 m, marcaj triunghi albastru. Traseul este comun cu banda roşie până în şaua Bohodei. De la cantonul Aleu până în Pietroasa facem pe drumul forestier circa 7 km. De la intersecţia cu drumul de pe valea Apa Popii până la cantonul Aleu, facem pe drum forestier 5 km.
STÂNA DE VALE – CIRCUITUL CASCADEI BOHODEI
Distanţa 15 km, durata 8-9 h, urcuşuri 980 m, marcaj triunghi albastru. Traseul e mai uşor de parcurs în sens invers dinspre Valea Aleului, deoarece are porţiuni de căţărare pe stâncă. Traseu comun cu banda roşie până în şaua Bohodei.
STÂNA DE VALE – PEŞTERA ALUNULUI
Distanţa 24 km, durata 6-7 h, urcuşuri 830 m, marcaj cruce albastră. Traseul este comun cu banda roşie până în şaua Cumpănăţelu, de unde se continuă spre stânga, împreună cu marcajele bandă albastră spre cabana Vlădeasa şi cu cruce roşie spre peştera Onceasa. Traseul străbate platoul larg, cu gol alpin, cu urcuşuri şi coborâşuri abia simţite. După cam 40 de minute de la şaua Cumpănăţelu întâlnim un drum larg din dreapta ce vine de la Padiş. Tot aici începem să coborâm pe un drum, ce ţine curba de nivel, tăind Coasta Brăiesei, după care coborâm până în fundul căldării, având în stânga pereţii crestei de unde am coborât.
Poteca continuă printre poieni şi prin pădure de molid până în poiana Onceasa. Poiana Onceasa este situată la altitudinea de circa 1300 m, fiind largă, cu un relief tipic al unei platforme carstice cu doline, unde în perioadele ploioase se strânge apa, acoperită cu păşuni bogate şi pâlcuri de molid. Din centrul poienii o luăm spre dreapta în urcuş uşor, intrăm în pădurea bătrână de molid, urmărind semnele cu atenţie până ajungem într-o şa situată la altitudine de aproximativ 1420 m. De aici coborâm continuu până dăm de drumul forestier de pe valea Alunul Mic, pe care mergem încă aproximativ 1 km pentru a ajunge la Izbucul din Valea Alunului pe partea stângă, iar în partea dreaptă la peştera Alun. Peştera are o lungime de 150 m, o intrare de 2 m lărgime şi 4 înălţime. După o pantă descendentă ajungem într-o sală plină de blocuri după care urmează un mic coridor orizontal cu gheaţă permanentă. De la peşteră putem continua încă 1,3 km în aval până ajungem la drumul forestier de pe valea Someşului Cald şi după circa 300 m ajunge lângă o poieniţă unde se află un canton forestier. Aici coboară din stânga şi drumul forestier de pe pârâul Ponorul. Continuăm drumul pe valea Someşului Cald încă 1,8 km până ajungem la drumul ce duce la dreapta spre Padiş iar la stânga la Ic Ponor.
STÂNA DE VALE – PEŞTERA ONCEASA
Distanţa 20 km, durata 5 ½ - 6 h, urcuşuri 750 m, marcaj cruce roşie. Traseul este comun cu cruce albastră până în poiana Onceasa pe care o străbate în diagonală. Intrăm în pădure şi mergem, până în faţa noastră se deschide vederea largă asupra bazinului văii Ponorului. Coborâm abrupt pe un grohotiş apoi o luăm spre dreapta, pe sub un perete de calcar până la peşteră (cota 1320 m). Peştera Onceasa, lungă de 340 m are o porţiune descendentă şi apoi o mare sală ce se continuă la dreapta cu o galerie. Peştera este cunoscută pentru numărul mare de resturi fosile de Ursus speleus. De la peşteră se poate coborî direct în valea Ponorului de unde se continuă încă 4,5 km pe drum forestier (după 1 km se află un mare ponor care absoarbe integral debitul văii, valea rămânând seacă pe 2 km). Ponorul are o arcadă de 10 m lărgime şi 8 m înălţime ce dă acces într-o mare sală ocupată de un lac. Ponorul acesta este o enigma pentru că nu se cunoaşte locul de reapariţie a apei, izbucul din aval având un debit mult mai mic.
STÂNA DE VALE – CIRCUITUL IZVOARELOR SOMEŞULUI CALD
Distanţa 21 km, durata 13-14 h, urcuşuri 1450 m, marcaj punct roşu. Traseu pentru vizitarea uneia din cele mai complexe şi interesante zone carstice din Munţii Bihor cu mai multe peşteri, canioane, izbucuri, grupate într-o regiune deosebit de sălbatică. Traseu comun cu bandă roşie până sub şaua Cumpănăţelu de unde continuăm spre stânga în coborâre; circuitul e recomandat să se parcurgă spre dreapta. Dinspre Padiş intrarea în circuit se face în poiana Vărăşoaia şi până la intrarea în circuit mai facem 20 de minute. Ramura din dreapta duce prin peştera Cetatea Rădesii iar ramura din stânga pe deasupra ei. Cel mai uşor punct de acces este dinspre Ic Ponor, urmând valea Someşului Cald, pe drumul forestier ce se bifurcă la stânga de la cantonul forestier Runcul Ars. Drumul înaintează circa 6 km pe vale, întâlneşte o ramură de şosea (1,2 km) ce vine din versantul drept împreună cu punctul roşu din poiana Onceasa (4 km - alt punct de acces în circuit). De aici drumul mai continuă 1 km. Pentru cei ce folosesc acest acces se recomandă începutul circuitului spre dreapta. Circuitul Izvoarele Someşului Cald este constituit de fapt din două circuite, formând 2 bucle, una mai mică situată la sud-vest (circuitul Rădesei) şi o buclă mai mare, situată la nord-est (circuitul Cheilor Someşului Cald). Cele două circuite se întâlnesc în Poiana Rădesei.
Circuitul Rădesei
Acest circuit permite vizitarea marii peşteri Cetatea Rădesei şi avenele de deasupra ei. În circuit intrăm pe ramura din dreapta urmând apoi o potecă îngustă care coboară până la firul văii, în faţă având impunătorul portal al peşterii Cetatea Rădesei (înălţime 15 m). Întregul parcurs subteran măsoară 212 m, la care se adaugă 47 m de canion, traseul putând fi parcurs fără mijloace de iluminare. Ieşirea se face în Poiana Rădesei, presărată cu pâlcuri de brazi şi străjuită de pereţi de calcar. Aici se întâlnesc pârâul Rădeasa cu pârâul Feredeu ce vine din stânga şi se prăvăleşte peste o săritoare într-o cascadă de 5 m înălţime. Tot aici se bifurcă marcajul, o ramură coboară de-a lungul Someşului, pentru a face legătura cu al doilea circuit, cel al Someşului Cald, iar cealaltă ramura urca pe pintenul dintre pârâul Rădeasa şi pârâul Feredeu pentru a închide bucla circuitului Rădesei. Poteca înapoi spre Padiş urcă la început, ajunge la o bârnă de calcar suspendată deasupra canionului Rădesei, de unde avem o privelişte încântătoare, apoi trece pe lângă cele 5 avene care comunică cu peştera Rădeasa până în punctul de unde am plecat în circuit (timp: 2 ore).
Circuitul Cheilor Someşului Cald
Acest circuit este mai greu de parcurs din cauza marilor denivelări şi distanţei mai lungi. El oferă privelişti largi asupra întregii regiuni şi prilejuieşte vizitarea câtorva peşteri mai mici. La capătul din aval al poienii Ponor marcajul se bifurcă din nou, sunt cele două ramuri care închid bucla circuitului. Descrierea o vom face pornind din partea dreapta pe următorul traseu: valea Cuciulata, peştera tunelul Mic, punctele de privelişte spre intrările aven ale peşterii Cetatea Rădesei (derivaţii), peştera Cetatea Rădesei, valea Someşului Cald, punctul de belvedere cota 1342 m, peştera Cuptorul, peştera Honu, abrupturile versantului stâng, derivaţii spre privelişti din versantul stâng, derivaţii spre Peştera Uscata, cheile Someşului Cald şi cascada Moloh. La stâlpul indicator aflat între valea Cuciulata şi peştera Tunelul Mic închidem circuitul. La ape mici se poate urma firul văii.
STÂNA DE VALE – PIATRA TÂLHARULUI – CABANA VĂRĂŞOAIA
Distanţa 25 km, marcaj bandă galbenă. Traseu lung, de legătură prin Ciripa, între staţiunea Stâna de Vale şi cabana Vărăşoaia.
Traseul porneşte de la Izvorul Minunilor, de unde începe să urce continuu până pe creastă. Trece prin poiana Muncei de unde avem o panoramă a crestei Buteasa – Briţei, a vârfului Poieni şi asupra crestei Vlădesei, apoi coboară în Valea Drăganului până la cantonul silvic Ciripa (Voiosu). De la cantonul Ciripa (altitudine 1046 m) ne îndreptăm spre sud-est prin poiană până pe malul drept al Drăganului, urcăm cam o jumătate de oră pe o potecă largă până la o poieniţă la altitudinea de 1323 m (unde se desface la stânga derivaţia spre cascada Moara Dracului), continuăm apoi spre cabana Vărăşoaia.
STÂNA DE VALE – VÂRFUL BUTEASA
Distanţa 13 km, marcaj triunghi roşu. Traseul este comun cu traseul Stâna de Vale – cascada Moara Dracului până în poiana de unde porneşte derivaţia spre cascadă. Acesta urcă continuu până în şaua (1682m) dintre vârful Stânişoara şi vârful Buteasa (marcajul e comun, cu bandă galbenă până aici). De aici poteca se continuă pe culme spre nord încă o jumătate de oră până la vârful Buteasa (1792m) de unde se deschide o largă panoramă asupra întregului masiv al Vlădesei: în dreapta, creasta principală a masivului Vlădeasa iar în stânga creasta Piatra Calului – Muncei – Poieni – Bohodei. Întoarcerea se face pe acelaşi drum. Traseul se poate continua pe bandă galbenă până la Piatra Tâlharului, un punct de reper si intersecţie al mai multor trasee.
STÂNA DE VALE – CASCADA MOARA DRACULUI
Distanţa 9 km, marcaj cruce albastră. Traseul porneşte de la Izvorul Minunilor, trece prin poiana Muncei, de unde avem o panoramă a crestei Buteasa – Briţei, a vârfului Poieni şi asupra crestei Vlădesei, apoi coboară în Valea Drăganului până la cantonul silvic Ciripa (Voiosu) şi urmează valea Moara Dracului până la cascadă. De la cantonul Ciripa (altitudine 1046 m) ne îndreptăm spre sud-est prin poiană până pe malul drept al Drăganului, urcăm cam o jumătate de oră pe o potecă largă până la o poieniţă la altitudinea de 1323 m unde se desface la stânga derivaţia spre cascada Moara Dracului şi după încă 30 de minute ajungem la cascada Moara Dracului ce se prăvăleşte peste două săritori, însumând circa 20 m.
CIRCUITUL CASCADEI SĂRITOAREA IEDUŢULUI
Distanţa 14 km, urcuşuri 490 m, marcaj punct albastru. Traseu uşor care urmează drumul de pe valea Iadului până la cascada Vălul Miresei de unde o potecă se desprinde pe partea stângă a drumului şi urcă până la cascada Săritoarea Ieduţului (15 m). De aici poteca se continuă prin pădure şi iese în şaua Băiţa, iar apoi pe drumul asfaltat ce vine de la Budureasa.
STÂNA DE VALE – CABANA MEZIAD
Distanţa 22 km, marcaj triunghi albastru. Traseul părăseşte şoseaua Budureasa - Stâna de Vale în şaua Băiţa de unde poteca ne duce în urcuş lin prin pajişti până la culme. Poteca urmăreşte creasta la început destul de plată, apoi din ce în ce mai sălbatică, cu stânci şi zone abrupte pe care poteca se strecoară cu greu. În dreapta se aude zgomotul ce-l face valea Iadului. Poteca urcă şi coboară tot spre nord, până coteşte spre vest; apoi se continuă în urcuşuri şi coborâşuri line, ca spre final, să coboare mai accentuat până la cantonul silvic Meziad. De aici, se urmăreşte traseul cheilor văii Sasa şi mai apoi se trece prin nişte poieni largi, după care se traversează un platou carstic ciuruit de doline. Mai mergem aproximativ o oră până la cabana Meziad. La 10 minute de cabană se afla peştera Meziad ce adăposteşte formaţiuni stalagmitice din păcate destul de distruse.
STÂNA DE VALE – VÂRFUL PIATRA CALULUI – MOTEL LEŞU (BARAJ)
Distanţa 20 km, marcaj bandă albastră. Traseul Stâna de Vale – Cabana Leşu oferă panorame largi asupra crestei Vlădesei, a vârfurilor Buteasa şi Stânişoarei, şi asupra culmilor din jurul Stânei de Vale (vârful Poieni, Bohodei). Traseul marcat cu bandă albastră porneşte de la Izvorul Minunilor fiind comun până pe Muncei cu traseul ce duce la Ciripa, de unde continuă pe creastă, pe la vârful Piatra Calului – 1463 m, poteca continuând cu uşoare urcuşuri şi coborâşuri prin poieni, cu posibilitate de retragere pe Valea Gugii ce duce la Coada Lacului până la vârful Stâna de Izvor, de unde începe să coboare până la cabana Leşu.
STÂNA DE VALE – PEŞTERA FERICE
Distanţa 16 km, durata 4 ½ - 5 h, urcuşuri 490 m (invers 780 m), marcaj triunghi galben. Peştera Ferice însumează 260 m, galeria principala fiind largă şi înaltă, din ea desprinzându-se doar câteva diverticule. Intrarea largă se continuă cu un culoar. După ce parcurgem primii 40 m observăm în stânga o nişă îngustă cu mici bazinaşe formate din calcit, pline cu apă numai în perioadele ploioase. Galeria face un cot la dreapta şi după încă 45 m pe stânga se deschide un mic diverticul. În continuare patul galeriei devine albia unui mic curs subteran care dispare sub peretele din dreapta; apa lui iese prin izbucul de sub gura peşterii. După 150 m de la intrare, aspectul galeriei se schimbă întrucâtva lărgindu-se şi înălţându-se mult; din ea, spre dreapta, se ramifică un culoar pe care vine apă. Pe acest culoar se mai poate avansa cel puţin 100 m printr-un loc îngust, plin de argilă şi prundiş. Lipsită de podoabe deosebite, peştera este interesantă prin nivelele ei de eroziune, prezentând totodată şi un interes biospeologic.
STÂNA DE VALE – CIRCUITUL CUSTURII
Distanta 16 km, marcaj cruce galbenă. Cuprinde următoarele obiective turistice: vârful Custurii (1386 m), creasta Custura (cu privelişti largi către munţii Bihor şi Codru Moma), poiana Boleasa, şaua Bohodei, şaua Poieni, poi



Statiunea Stana de vale


Statiunea Stana de vale

Statiunea Stana de Vale este amplasata la o altitudine de 1.100 m, pe Valea Iadului si este una dintre cele mai cautate statiuni de odihna din tara. Cadrul natural pitoresc oferit de padurile de brazi si ferigi uriase, poienile si pajistile din imprejurimile muntilor Bihorului, constituie principalele puncte de atractie pentru turisti. actorii pedoclimatici si de vegetatie creeaza conditii optime pentru tratarea afectiunilor respiratorii, a bolilor cardiovasculare si a nevrozelor. In prezent, statiunea si-a consolidat si calitatile balneare, putand executa mai multe proceduri de tratament astfel, turistii isi pot gasi aici un refugiu binevenit pentru odihna si practicarea sporturilor de iarna si iubitorii sezonului rece, mai ales ca este o zona unde zapada se mentine pana in luna aprilie. Din statiune se fac excursii la cascadele Moara Dracului, Saritoarea Iedutului si la pestera Meziad. Tot de aici se poate parcurge Valea Iadului intinsa pe 42 de km, in al carui perimetru se gaseste lacul de acumulare de la Les, iar in apropiere se afla Pestera cu Apa din Valea Lesului. Natura e desavarsita in plinatatea zapezii. Iubitorii sporturilor de iarna isi pot exersa abilitatile pe partiile din Stana de Vale. Chiar daca statiunea Stana de Vale cunoaste afluenta turistilor mai mult in anotimpul rece, padurile de brazi va asteapta si vara, punandu-va la dispozitie cabane si hoteluri unde sa va puteti gasi relaxarea vacantelor dumneavoastra.

Stana de Vale
Fiind situata la 1102m altitudine in mijlocul padurilor de molizi, Stana de Vale este una din cele mai cunoscute statiuni de odihna din Apuseni. Aspectul depresionar al statiunii conditioneaza acumularea unei cantitati insemnate de zapada in timpul iernii. Stratul de zapada dureaza pana in mijlocul lunii aprilie si face din statiune un loc favorabil pentru practicarea schiului.

STÂNA DE VALE
Stâna de vale este o statiune de odihna si tratament pentru toate anotimpurile de importanta nationala (complex montan), situata in vestul Romaniei, in cadrul comunei Budureasa (judetul Bihor), intr-o depresiune strajuita de Muntii Vladeasa si Padurea Craiului (Carpatii Occidentali), la o altitudine de 1102 m, la sud-est de municipiul Oradea (resedinta judetului Bihor).
Climatul este intramontan de depresiune, tonic-stimulativ, cu veri racoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14°C si ierni reci si umide (temperatura medie a lunii ianuarie este sub -6°C). Temperatura medie anuala este de circa 5°C. Se caraterizeaza printr-o marcata nebulozitate, precipitatii abundente (peste 1200 mm anual) si caderi masive de zapada (statul atingind 50-90 cm). Ezista si izvoare cu ape minerale feruginoase, hipotonice.
Frumusetea linistitoare a peisajului, aerul pur, fara praf si particule alergice bogat in ozon, presiunea atmosferica relativ coborita, multele posibilitati de trasee montane sunt elemente care face ca vacantele petrecute aici sa fie relaxante si sa ajute la refacerea sanatatii si a capacitatii de munca.
Statiunea se recomanda in tratamentul asteniilor, unor dereglerari endocrine (hipertiroitism beningn, boala Basedov incipienta, dupa tratamente cu medicamente), dereglarilor respiratorii (neuroza respiratorie), organismului slabit, suprasolicitarilor fizice si intelectuale, anemiilorm rahitismului si dereglarilor de crestere la copii. Cazarea este asigurata de Hotelul Iadolina care are baza proprie de tratament (instalatii de electroterapie, bai cu plate medicinale, sauna, gimnastica medicala, masaj) ca si in pavilioane si vile.
Atractii turistice: cascade (Saritoarea Iedutului, Iadolina, Moara Dracului), Pesteri (Onceasa, Cetatea Radesei, Sura Boghii, Focul Viu), complexul carstic Cetatile Ponorului (pesteri, lac etc), Cabana Padis (altitudine 1280 m). Se poate practica pescuitul iar in timpul verii schiul pe pirtii naturale cu un teleschi de 650m lungime.

STÂNA DE VALE

DATE GENERALE
Staţiunea Stâna de Vale este amplasată la o altitudine de 1.102 m, pe Valea Iadului, în mijlocul pădurilor de molizi. Este una dintre cele mai cunoscute staţiuni de odihnă din Apuseni, reprezentând de altfel şi polul precipitaţiilor din România.
Aspectul depresionar al staţiunii, condiţionează acumularea unei cantităţi însemnate de zăpadă în timpul iernii, care durează până la mijlocul lunii aprilie, făcând acest loc favorabil pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Cadrul natural pitoresc oferit de pădurile de brazi şi ferigi uriaşe, poienile şi pajiştile din împrejurimile munţilor Bihorului, constituie principalele puncte de atracţie pentru turişti.
FACTORI NATURALI DE CURĂ
Factorii pedoclimatici şi de vegetaţie creează condiţii optime pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, a bolilor cardiovasculare şi a psihonevrozelor.
În prezent staţiunea Stâna de Vale şi-a consolidat şi calităţile balneare, putând executa mai multe proceduri de tratament, astfel turiştii îşi pot găsi aici un refugiu binevenit pentru odihnă.












www.Biserici-din-lemn.Bihor.ro www.Padis.bihor.ro www.Pesteri.Bihor.ro